bd131AdministratorDin: ZLD
Postari: 1556
|
|
06 Aprilie (astazi) in istorieLa 6 aprilie 1896 , Jocurile Olimpice, o traditie de mult apusa din Grecia antica, renasc la Atena, la 1500 de ani dupa ce au fost interzise de imparatul roman Theodosius I. La deschiderea jocurilor de la Atena, Regele Georgios I al Greciei si o multime de 60.000 de spectatori au primit cu bratele deschise atleti din 13 natiuni, care urmau sa participe la aceasta competitie internationala. Primele Jocuri Olimpice despre care exista insemnari au avut loc la Olympia, in statul grec Elis in 776 i.C., insa este unanim acceptat faptul ca la momentul respectiv Jocurile Olimpice aveau deja o vechime de cel putin 500 de ani. Vechile Jocuri olimpice, tinute la fiecare patru ani, aveau loc in timpul unei sarbatori religioase menita sa-l onoreze pe zeul grec suprem, Zeus. In secolul VIII i.C., concurentii proveneau din douasprezece sau mai multe orase grecesti. Pana in secolul cinci i.C. veneau concurenti din aproape 100 de orase din tot imperiul grec. Initial, competitia olimpica se limita la curse de alergare, insa, mai tarziu, au fost adaugate un numar de alte probe, printre care lupte greco-romane, box, curse cu cai si trasuri si competitii militare. Pentatlonul, introdus in 708 i.C., era compus din cinci probe: alergare, saritura in lungime, aruncarea discului si a ciocanului si lupte greco-romane. Odata cu inflorirea Romei, a inceput declinul Jocurilor Olimpice, iar in 393 e.n. imparatul roman crestin Theodosius I, a abolit Jocurile Olimpice, ca parte a eforturilor sale de a suprima paganii din Imperiul Roman. Odata cu perioada Renasterii, in Europa a inceput o indelungata fascinatie pentru cultura Greciei antice, iar in secolele XVIII si XIX, anumite tari au organizat festivaluri folclorice si sportive neoficiale, purtand numele de „Jocuri Olimpice�. Totusi, abia in 1892 un tanar baron francez Pierre de Coubertin, a propus in mod serios reluarea Jocurilor Olimpice, ca si competitie internationala majora, care sa aiba loc la fiecare patru ani. La o conferinta privind sportul international, tinuta la Paris in iunie 1894, Coubertin a ridicat din nou aceasta problema, iar cei 79 de delegati din noua tari au aprobat in unanimitate propunerea sa. A luat nastere Comitetul International Olimpic (CIO) si s-a stabilit ca primele Jocuri sa aiba loc la Atena, capitala Greciei. La Atena, 280 de participanti din 13 tari, s-au intrecut in 13 probe, printre care: atletism, natatie, gimnastica, ciclism, lupte greco-romane, ridicare de greutati, scrima, tir si tenis. Toti competitorii erau barbati, iar cativa participanti erau turisti care erau prezenti in perioada Jocurilor si li s-a permis sa se inscrie. Probele de atletism s-au desfasurat la Stadionul Panathenaic, construit in anul 330 i.C. si restaurat pentru Olimpiada din 1896. Americanii au castigat noua probe din cele 12 probe de atletism. La Olimpiada din 1896, a fost prezenta de asemenea si prima competitie de maraton, care urma ruta de 25 de mile, de la Maraton la Atena, pe care a alergat un soldat grec ce trebuia sa aduca vestea victoriei impotriva persanilor, in anul 490 i.C. In 1924, proba de maraton a fost standardizata la lungimea de 26 de mile si 385 de yarzi. In mod corespunzator, la Jocurile Olimpice de la Atena, primul maraton a fost castigat de catre un grec, Spyridon Louis. Pierre de Coubertin a devenit presedintele CIO si a supravegheat Jocurile Olimpice in perioada dificila de inceput, in care nu avea parte de sustinere populara, fiind puse in umbra targurilor internationale. In 1924, au avut loc la paris primele Jocuri Olimpice care s-au bucurat cu adevarat de succes, la care au participat peste 3000 de atleti, dintre care peste 100 erau femei, din 44 de tari. In acel an au avut loc si primele Jocuri Olimpice de Iarna. La Jocurile Olimpice de vara din 2000, tinute la Sidney, au concurat peste 10000 de atleti din 200 de tari, inclusiv aproape 4000 de femei.
Pe 6 aprilie 1909, exploratorul american Robert Peary, isi indeplineste visul, care multa vreme a parut nerealizabil, atunci cand el, asistentul Matthew Henson si patru eschimosi ajung la ceea ce au stabilit ca este Polul Nord. Totusi, la cateva decenii dupa moartea lui Peary, au iesit la suprafata cateva erori navigationale in jurnalul sau de bord, ajungandu-se la concluzia ca expeditia a ajuns la cateva mile distanta de telul sau. Peary, inginer al Marinei americane, a facut prima sa calatorie in Groenlanda interioara, in anul 1886. In 1891, Henson un tanar marinar afro-american i s-a alaturat in cea de-a doua sa expeditie arctica. Echipa lor a facut o lunga calatorie cu sania trasa de caini in nord-estul Groenlandei si a explorat zona care ulterior avea sa fie cunoscuta drept “Tinutul Peary�. In 1893, exploratorii s-au indreptat spre Polul Nord, iar in 1906, la a doua incercare, aproape au atins latitudinea nordica de 88 grade – la doar 150 de mile distanta fata de obiectivul lor. In 1908, cei doi au calatorit pe mare catre Insula Ellesmere, iar in 1909 s-au deplasat de-a lungul a mai multe mile de gheata pentru a ajunge, in 6 aprilie 1909, la o latitudine nordica pe care ei au calculat-o a fi de 90 de grade. Desi realizarea lor a fost unanim aclamata, Dr. Frederick A. Cook a pus la indoiala calitatea celor doi de a fi primii care au atins Polul Nord. Fiind un fost asociat al lui Peary, Cook a pretins ca el ajunsese deja la pol in anul precedent. Dupa aceasta a urmat o mare controversa, iar in 1911 Congresul american a recunoscut in mod oficial sustinerea lui Peary. Recent, studii aprofundate ale celor doua pretentii contradictorii sugereaza ca nici una dintre expeditii nu a ajuns la Polul Nord exact, insa Peary si Henson au ajuns mult mai aproape, la o distanta de aproximativ 30 de mile. La 3 mai 1952, locotenent-colonelul american Joseph O. Fletcher din Oklahoma a coborat dintr-un avion si a ajuns la locatia exacta a Polului Nord, fiind indiscutabil prima persoana care a facut acest lucru.
In 1917, America intra in primul razboi mondial. La doua zile dupa ce Senatul american a hotarat cu 82 de voturi la 6 sa declare razboi Germaniei, Camera reprezentantilor aproba aceasta declaratie cu 373 de voturi la 50 si America intra in mod oficial in primul razboi mondial.
_______________________________________ http://www.bd131.3xforum.ro/
|
|